Războinicul din noi

Sf-Gh-si-balaurul-3Astăzi 23 aprilie, Luna şi-a făcut intrarea în semnul său de domiciliu Rac, acolo unde ea se simte liberă să fie hipersensibilă şi instabilă, să viseze, să îşi dorească siguranţă, să se poată ataşa şi să fie, de ce nu?… un pic sentimentală.

Dar nu despre aceste trăsături ale Lunii în Rac vreau să vorbim astăzi, ci despre o altă energie pe care ea o simbolizează şi activează în acest moment, şi anume sentimentul de vinovăţie. Luna în Rac indică în general într-o hartă natală, o capacitate extraordinară a subiectului analizat de a-i face pe alţii să se simtă vinovaţi, care manifestată sau nu în exterior, ascunde de fapt povara autoînvinovăţirii. (cum se reflectă această tendinţă şi cât de puternică este într-o hartă depinde de celelalte planete cu care Luna în Rac formează o relaţie)

Dar cum ajungem să strângem această povară? A păstra în minte ce ne-a rănit în trecut este un mecanism de supravieţuire, de a ne asigura de fapt că ceea ce ne-a făcut la un moment dat să suferim nu ne va lua din nou prin suprindere. Şi acel prim moment devine unul de promisiune conştientă faţă de noi înşine că nu vom mai permite să se întâmple…să avem încredere în celălalt, să iubim, să ne dăm voie să fim iubiţi etc. Şi fără să ne dăm seama, mintea care păstrează suferinţa (conjuncţia care s-a format tot astăzi la grad perfect între Mercur şi Marte în semnul Taur) devine în timp un „soldat înarmat” foarte atent la ameninţările emoţionale venite din partea altora şi căruia îi dăm mare parte din puterea noastră (PlutoR în Capricorn aflat în trigon cu conjuncţia Mercur-Marte). Atunci când percepem pe cineva ca lovind în stima noastră de sine (conjuncţia Mercur-Marte în cuadratură cu Jupiter în semnul Leu) prin faptul că suntem neglijaţi, răniţi, etc., soldatul din noi este activat şi se naşte o reacţie agresivă asupra celuilalt prin reproşuri, furie, etc., făcându-l să se simtă vinovat, sau asupra noastră prin autopedepsire şi preluarea convingerii că nu merităm…nu merităm să fim iubiţi, nu merităm să primim atenţie etc.

Însă chiar şi atunci când alegem să alimentăm un resentiment faţă de cineva, de fapt comitem tot un act de autopedepsire. A-i demonstra celuilalt că a făcut ceva rău pentru a ne simţi noi în control, înseamnă a alege încordarea şi închiderea faţă de energia vieţii. Nu ştiu daca aţi observat vreodată câtă energie avem să ne rănim sau să demonstrăm cine are dreptate şi cine a greşit, în comparaţie cu câtă energie concentrăm în noi pentru a face ca lucrurile sa meargă într-o relaţie, fie ea de orice tip. Ne minunăm de ceea ce se petrece în lume la nivel colectiv, gen atentate teroriste sau sinucideri în masă, însă nu putem vedea că în fiecare din noi există un mic terorist sinucigaş care preferă să arunce în aer propria viaţă şi fericire doar pentru a demonstra lumii şi celuilalt că el are dreptate.

Şi pentru că astăzi se sărbătoreşte Sf. Mare Mucenic Gheorghe, nu pot să nu asociez povestea lui cu ceea ce îmi transmite aspectele din această zi. Adolescent fiind acesta rămâne orfan de ambii părinţi şi decide să se înroleze în armata romană făcându-se remarcat prin îndemanarea cu care mânuia armele. Dar pentru că nu a acceptat să se închine zeilor Împăratului, după numeroase torturi acesta este condamnat la moarte şi decapitat. Sf Gheorghe este imaginea curajului de a accepta de-a lungul vieţii faptul că ceea ce ne dorim de multe ori să primim va veni la pachet întotdeauna cu lucruri care nu ne plac, la care nu ne aşteptăm şi care ne pun la treabă (Luna semnificatoarea lumii dorinţelor în aspect dinamic de cuadratură cu axa Nodurilor Lunare care arată Sensul vieţii; Nodul de Sud acompaniat de Uranus în semnul Berbec indică nota de supriză a evenimentelor).

Fie ca teroristul sinucigaş din noi să îl putem transforma într-un războinic care să biruie reacţia umană la suferinţă în a găsi vinovaţi (Balaurul) şi să se deschidă în faţa durerii! Durere care nu este decât sabia ce ne pregăteşte să putem primi cele mai mari daruri ale noastre. Despre această luptă în a ne deschide, de data aceasta într-o relaţie de iubire, vă las să citiţi mai jos versurile unei poezii frumoase scrisă de Paul Ferrini.

Şi nu în ultimul rând, La mulţi ani tuturor celor care astăzi îşi aniversează ziua numelui! La mulţi ani Armatei Române! (Sf. Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române, care astazi sărbătoreşte Ziua Forţelor Terestre)

Cu drag,

Niki

tel: 0734 010 515

e-mail: nicusoara_ionita@yahoo.com


[…If God is talking, S/he is saying:

„ No matter how much care you take or do not take, you will still land on your back.

You can’t avoid hurt. You can’t avoid embarrassment. Listen both of you.

There will be times when you try to control and you will fail.  

But it is no big deal. Part of walking togeter is falling together.

Part of being in the right relationship is knowing that you are dead wrong about each other.

Unless both of you are vulnerable, imperfect, mistaken, and willing to be so, it cannot work.

Let go of any idea you have, about being right.

Let go of all your pictures of „the way it should be.”

Just put one foot in front of the other and walk together in compassion.

Be gentle and forgiving.

Keep setting aside your thoughts.

Keep falling into your heart.

Keep following the river.

Nothing else means anything.”]

din poezia „Black Ice by the River” – Paul Ferrini

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Articole și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s